În România de azi, unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani intră în categoria NEET: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, în ce privește abandonul școlar, avem cel mai mare procent din UE, cu o rată de peste 15 la sută (Eurostat, 2023).
În acest context, asigurarea consilierii în carieră, care susține orientarea elevilor în alegerea studiilor și/sau a profesiilor, în cadrul unităților de învățământ, este una din măsurile remediale obligatorii și urgente. Este nevoie de implicarea unei comunități pentru a asigura un proces autentic de orientare în carieră. Pentru optimizarea procesului de consiliere în carierǎ, este necesară colaborarea tuturor actorilor relevanți: consilierii școlari, cadrele didactice, școlile, familiile elevilor și companiile.
În documentele de poziție anterioare am aprofundat problema calității procesului de consiliere în carieră, de la viziune strategică și ghid metodologic până la instrumente și resurse în acord cu literatura științifică. În documentul de față, ne dorim să oferim o privire de ansamblu asupra procesului de consiliere în carieră în relație cu comunitatea în care acesta are loc. Consilierea în carieră are nevoie de un întreg ecosistem pentru a funcționa, iar politicile publice trebuie să faciliteze colaborarea pe mai multe paliere: în interiorul școlii, cu familiile elevilor, între profesioniști la nivel regional/ național, și cu piața muncii.
Documentul de poziție prezentat a fost realizat de Centrul Român de Politici Europene pentru Fundația HEKS/EPER în România în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile. În domeniul consilierii și orientării în carieră, fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshop-uri, tabere, precum și activități care au facilitat dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91% și 97%.