Întâlnire a grupului local de lucru la Sibiu, în cadrul proiectului „De la educație la muncă decentă”

  • 02/06/2026
  • Dezvoltare și cooperare în România
  • admin
  • Întâlnire a grupului local de lucru la Sibiu, în cadrul proiectului „De la educație la muncă decentă”

    Săptămâna trecută, la Sibiu, CRPE a facilitat o nouă întâlnire a grupului local de lucru organizat în cadrul proiectului „De la educație la muncă decentă”, coordonat de Fundația HEKS/EPER România.

    Discuțiile au vizat, pe de o parte, evaluarea liceelor tehnologice și necesitatea recalibrării indicatorilor de performanță pentru învățământul profesional și tehnic. Pe de altă parte, întâlnirea a evidențiat o serie de provocări concrete, desprinse direct din experiența școlilor și a partenerilor economici.

    Un subiect important a fost rigiditatea sistemului atunci când școlile încearcă să își adapteze oferta la piața muncii. Pentru autorizarea unei singure calificări noi, o școală poate plăti peste 12.000 lei, iar pentru acreditare încă aproximativ 19.000 lei, sume acoperite din finanțarea per elev. În practică, multe școli nu își permit să devină relevante pentru economia locală fără sprijin financiar substanțial din partea autorităților locale.

    O altă temă importantă a fost nevoia unor mecanisme reale de reorientare educațională pentru elevii care constată că specializarea aleasă nu li se potrivește. În policy brief-ul „Prevenirea abandonului școlar și profesional în învățământul profesional și tehnic din România”, CRPE a analizat exemple din alte state europene care tratează schimbarea traseului educațional ca pe un proces firesc, nu ca pe un eșec. În unele regiuni, tinerii aflați în risc de abandon pot participa la programe de tip centre de stagii, unde au posibilitatea să testeze mai multe meserii într-o perioadă scurtă, înainte de a lua o decizie privind calificarea urmată. În Franța, Școlile pentru a doua șansă combină consilierea, stagiile succesive în companii și mentoratul individual pentru a-i ajuta pe tineri să își găsească un traseu educațional și profesional potrivit.

    Participanții au remarcat că, în România, un elev repartizat într-o specializare care nu i se potrivește are foarte puține oportunități de a explora alternative înainte de a abandona sau de a acumula eșec școlar. În contextul transformărilor prin care trece filiera tehnologică, dezvoltarea unor mecanisme de explorare a meseriilor și de reorientare educațională ar putea deveni o componentă importantă a prevenirii abandonului.

    Concluzia este clară: avem nevoie de mai multă investiție și mai multă flexibilitate. Școlile trebuie sprijinite financiar să își adapteze oferta la nevoile economiei, iar elevii trebuie să aibă acces la mecanisme reale de reorientare educațională.