În România de azi, unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani intră în categoria NEET: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, în ce privește abandonul școlar, avem cel mai mare procent din UE, cu o rată de peste 15 la sută (Eurostat, 2023).
În acest context, asigurarea consilierii în carieră, care susține orientarea elevilor în alegerea studiilor și/sau a profesiilor, în cadrul unităților de învățământ, este una din măsurile remediale obligatorii și urgente. Cu toate acestea, un singur consilier școlar ajunge în unele situații să deservească până la 2400 elevi (Ministerul Educației, 2022).
Ar trebui consilierea școlară/profesională să devină o activitate obligatorie în școlile românești? Documentul de față argumentează că da, consilierea este obligatorie pentru accesul la o muncă decentă a absolvenților ciclului secundar de învățământ. De asemenea, documentul enunță și argumentează condițiile necesare: mai mulți consilieri școlari și obligativitatea desfășurării activității de consiliere în carieră în cadrul unităților de învățământ. Conform noii Legi a învățământului preuniversitar, norma unui consilier școlar va fi de 500 elevi (Legea Preuniversitar nr.198/2023, Art. 207, Alin. 9). Rămâne de soluționat introducerea consilierii în carieră între atribuțiile obligatorii ale activității de consiliere școlară.
Documentul de poziție prezentat a fost realizat de Centrul Român de Politici Europene pentru Fundația HEKS/EPER România, în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile. Fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru în domeniul consilierii si orientării în carieră, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshopuri, tabere, precum și activități care au facilitat dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91 % și 97%.