În România de azi, unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani intră în categoria NEETS: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, în ce privește abandonul școlar, avem cel mai mare procent din UE, cu o rată de peste 15 la sută (Eurostat, 2023).
În acest context, asigurarea consilierii în carieră, care susține orientarea elevilor în alegerea studiilor și/sau a profesiilor, în cadrul unităților de învățământ, este una din măsurile remediale obligatorii și urgente. Cu toate acestea, în majoritatea școlilor din România, calitatea procesului de orientare în carieră este slabă. Pe lângă faptul că activitățile de consiliere în carieră nu sunt obligatorii, iar profesioniștii care lucrează cu elevii nu au un ghid unitar prin care să asigure calitatea acestora, în majoritatea cazurilor ei nu dispun nici de instrumente validate de lucru și de resurse care să fie la zi cu practicile curente și literatura din domeniu.
În documentul anterior, am argumentat necesitatea dezvoltării unei strategii naționale pentru consiliere în carieră în ciclul secundar de educație, precum și a unui ghid metodologic destinat practicienilor. Ambele sunt absolut necesare pentru asigurarea calității procesului de consiliere în carieră. Însă nu sunt și suficiente. În documentul de față, aprofundăm problema modului în care facem consilierea profesională în școlile românești și ne îndreptăm atenția către resursele și instrumentele care se află la dispoziția consilierilor școlari.
Documentul de poziție prezentat a fost realizat de Centrul Român de Politici Europene pentru Fundația HEKS/EPER în România în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile. În domeniul consilierii si orientării în carieră, fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshopuri, tabere, precum și activități care au facilitat dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91 % și 97%.