Cum facem consilierea școlară și profesională?

Cum facem consilierea școlară și profesională?

În România de azi, unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani intră în categoria NEETS: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – cel mai mare procent din Uniunea Europeană. De asemenea, în ce privește abandonul școlar, avem cel mai mare procent din UE, cu o rată de peste 15 la sută (Eurostat, 2023).

În acest context, asigurarea consilierii în carieră, care susține orientarea elevilor în alegerea studiilor și/sau a profesiilor, în cadrul unităților de învățământ, este una din măsurile remediale obligatorii și urgente. Cu toate acestea, în majoritatea școlilor din România, procesul de orientare în carieră se desfășoară ocazional și punctual. În rarele cazuri în care există exemple de bune practici, ele rămân necunoscute și nereplicate. Una din cauzele principale pentru aceste neajunsuri este lipsa unei metodologii unitare girate de Ministerul Educației.

Cum trebuie organizată consilierea în carieră?

În documentul de poziție anterior, am argumentat necesitatea obligativității consilierii în carieră în școli și am enunțat condițiile de bază pentru ca acest lucru să fie posibil. În documentul de față, facem un pas mai departe și ne îndreptăm atenția către calitatea procesului de orientare în carieră: unde ne aflăm și ce este de făcut pentru îmbunătățirea calității unui serviciu atât de necesar și aproape absent.

Documentul de poziție prezentat a fost realizat de Centrul Român de Politici Europene pentru Fundația HEKS/EPER în România în cadrul proiectelor “Includerea pe piața muncii a tinerilor adulți din medii vulnerabile din România” și “De la educație la muncă decentă, județul Sibiu”, proiecte ce urmăresc creșterea accesului la o muncă decentă pentru tinerii adulți provenind din medii vulnerabile. În domeniul consilierii si orientării în carieră, fundația HEKS/EPER România și partenerii săi au o experiență vastă de lucru, cu peste 3.500 elevi din medii vulnerabile care au participat la activități precum sesiuni de consiliere și orientare, vizite la companii, workshopuri, tabere, precum și activități care au facilitat dialogul cu părinții și formarea cadrelor didactice. În școlile vizate, rata de tranziție din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a crescut substanțial din 2019 până în prezent, valorile pentru grupul țintă fiind cuprinse între 91 % și 97%.