Formare pentru cadre didactice din județul Covasna: cum îi sprijinim mai bine pe elevii din medii vulnerabile

Formare pentru cadre didactice din județul Covasna: cum îi sprijinim mai bine pe elevii din medii vulnerabile

41,5% dintre elevii din România sunt afectați de vulnerabilitate. Este dublul mediei europene (Kiss & Groza, 2022).

Dar ce se află, de fapt, în spatele acestei cifre?

Uneori, un elev care devine agresiv, se retrage sau lipsește frecvent de la școală primește o notă scăzută la purtare. Însă comportamentul vizibil poate fi doar o parte a poveștii, iar cauzele pot ține de dificultăți pe care elevul le întâmpină acasă sau în mediul în care crește. Ce s-ar schimba dacă am încerca mai întâi să înțelegem ce ne transmite comportamentul său?

Aceasta a fost una dintre ideile explorate în cadrul programului de formare desfășurat în 26–27 octombrie, dedicat lucrului cu elevii din medii vulnerabile, la care au participat 21 de cadre didactice, consilieri școlari și specialiști. Au fost alături de noi profesori și consilieri din patru școli partenere din județul Covasna: Liceul Tehnologic „Berde Áron”, Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar”, Școala Gimnazială „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe și Școala Gimnazială din Baraolt, precum și colegi de la Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe și HEKS/EPER România. Sesiunile au fost susținute de conf. univ. dr. Julien-Ferencz Kiss, de la Universitatea din Oradea.

Câteva dintre cifrele discutate arată amploarea provocărilor din sistemul educațional din România:

• Cu 377.912 elevi mai puțini în anii școlari 2021–2022, față de 2011-2012.

• Doar 19–23% dintre tinerii din România absolvă studii superioare, față de 43–49% la nivelul UE.

• Rezultatele la materiile de bază sunt cu 50–60 de puncte sub media OECD, echivalentul a 1–2 ani de școlarizare(OECD, 2026; Kiss & Groza, 2022).

În acest context, una dintre ideile care au dat direcția discuțiilor a fost că reușita educației nu ar trebui măsurată doar prin performanțele câtorva olimpici, ci și prin nivelul la care ajung majoritatea elevilor. Un elev care progresează de la nota 3 la nota 5 a făcut un pas important, chiar dacă mai are mult de recuperat. Cum putem recunoaște și susține acest progres, în loc să ne concentrăm exclusiv pe rezultatele de vârf?

Discuția este cu atât mai importantă în clasele a V-a și a VI-a, o perioadă de tranziție în care elevii au nevoie de sprijin adaptat dezvoltării lor și de oportunități de învățare concrete, prin experiență și implicare.

De aici au pornit și cele șase module ale formării, care au abordat vulnerabilitatea și sprijinul individualizat, orientarea în carieră și învățământul dual, prevenirea discriminării, colaborarea cu familiile, managementul clasei și instrumentele practice pe care profesorii le pot folosi în activitatea de zi cu zi.

Formarea a fost organizată de Fundația HEKS/EPER România și Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe, în etapa de încheiere (Phase-Out) a proiectului „Includerea pe piața muncii a tinerilor defavorizați din România”, și contribuie la consolidarea capacității școlilor partenere de a continua în mod autonom să sprijine elevii, inclusiv prin activități de consiliere.

Mulțumim tuturor participanților pentru implicare și pentru deschiderea de a explora noi perspective asupra sprijinului acordat elevilor din medii vulnerabile.

Sursa datelor:

Kiss, J. F., & Groza, G. (2022). Vulnerabilitatea educațională în România. În J. F. Kiss (Coord.), Educația în mediile vulnerabile.

OECD. (2026). PISA 2025 Results: Insights and Trends in Educational Equity. OECD Publishing.